THE FRIEND OF… NOT
Să zicem că într-o zi am ocazia să cunosc o persoană care-mi place. Pe care o văzusem, care-mi plăcea, și, iată, acum sunt invitată la ea acasă.
Ce fac?
Pot să mă duc și să sar de gâtul prietenilor gazdei.
Pot să fiu foarte gureșă și zgomotoasă.
Pot să fiu expansivă și să stau scai pe om până se stinge lumina.
Chiar și după.
Pot însă să fiu rezervată, să aștept să ne cunoaștem.
Să nu mă trag de șireturi cu persoana. Nici cu cei din preajma ei.
“The friend of my friend is my friend” nu este întotdeauna valabilă
Pe parcurs ce se fac pași mici, mă orientez.
Dacă nu, mă mulțumesc cu cât este.
Dacă nu mă satisface situația, plec.
Eu așa aș face.
Unele prietenii se leagă rapid, ca și cum te-ai cunoaște de când lumea.
Altele au nevoie de timp să se închege.
Altele nu se leagă niciodată.
Altele nu încep și nu se termină nicăieri.
Trebuie puțin tact, educație și încă niște ingrediente care îmi spun cum sa mă port, cât să avansez și când.
La fel și-n virtual. Pe net. Pe FB.